Insula Roboților

de Peter Brown

Tipărită la editura Arthur

În 1921, scriitorul ceh Karel Čapek inventează cuvântul robot, apărut în piesa intitulată „Rossum's Universal Robots” (sau R. U. R.), o piesă despre care se poate spune că a inventat un nou stil în cărțile SF.

Nouăzeci și cinci de ani mai târziu, Peter Brown, autorul acestei cărți, nu doar scriitor ci și ilustrator al ei, preia tema robotului, într-un sens pozitiv de data aceasta, făcând o conexiune între tehnologie și natură. Prima parte a cărții a evoluat de la o singură întrebare, Ce ar face un robot inteligent în natură?, o întrebare care la prima vedere nu pare complicată, dar în profunzime, devine subiectul acestor volume, Peter Brown reușind să găsească răspunsul la întrebare și astfel să publice prima parte după opt ani. Opt ani de căutări și inspirație, fiindu-i alături, așa cum declară, cărți precum: The Iron Giant scrisă de Ted Hughes, The Complete Robot al lui Isaac Asimov ori Cronicile Marțiene de Ray Bradbury (la care încă citesc). După inspirație, a parcurs mai multe etape, scriind, ilustrând, nesiguranța făcându-l să rescrie și iar ilustrând până la volumul final, pe care-l putem citi azi.

Astfel s-a născut această serie formată din trei volume (doar primele două fiind traduse în limba română, la editura Arthur de către Mădălina Ivoniciu), despre primul putând să vă spun că tocmai a fost ecranizat (în română s-ar traduce Robotul Sălbatic, deși filmul a primit în România un titlu mai... ciudat: Roboțica Roz: Gardiana insulei) și merită văzut, dar nu înainte de a citi cartea, căci aceasta își păstrează farmecul ei, o magie care este greu de transpus în film.

Povestea începe cu un uragan care răstoarnă un vas. Dar nu era orice vapor, ci unul care transporta sute de roboți. Multe dintre cutii nu au ajuns până la țărm, iar cele care au făcut-o s-au zdrobit de stânci, cu excepția robotului Rozzum 7134, care a fost activat, din greșeală de niște vidre. Roz (prescurtarea modelului denumit de firmă), personajul principal, se trezește într-o lume despre care calculatoarele sale interne știau doar fapte și statistici. Așa cum animalele se sperie de orice lucru necunoscut, așa s-au speriat și de Roz care în scurt timp se confruntă cu prima sa problemă.

Cartea are la bază declicul pe care-l face software-ul lui Roz în contact cu mediul necunoscut, un mediu despre care programatorii robotului nu erau pregătiți. Ajunge chiar și să descifreze limbajul animalelor, astfel fără să știe devenind valoroasă pentru firma producătoare, căci interacțiunea sa cu animalele sălbatice crease o mutație a softului. Roz începe să se adapteze când, în urma unui accident, se trezește responsabilă de un pui de gâscă, Gălbenel.

Mai multe nu mai divulg, Roz fiind nevoită în cele două volume să se descurce cu tot felul de probleme, descoperind multe lucruri noi despre ea și interacționând și cu lumea oamenilor în cea de-a doua carte, o lume total diferită de cea din prezent.